Expoziţia permanentă

Pe o suprafaţă de 500 m2, expoziţia permanentă oferă imaginea istoriei de 900 de ani a culturii saşilor transilvăneni, pe teritoriul de origine al acestora, în interiorul arcului carpatin. Aspectele tematice sunt repartizate săli separate. Sălile dedicate diferitelor aspecte tematice („Aspekteräume“) sunt grupate în jurul unui spaţiu central – Ţară şi Populaţie -, căruia îi revine rolul introductiv în ansamblul expoziţional. Concepţia acestui mod de prezentare datează din anul 1996, unele săli tematice fiind remodelate în anii următori, în sensul unei adaptări la cerinţele percepţiei sociale, în schimbare în decursul timpului.

În anul 2006 a fost amenajat un spaţiu important, menit să oglindească rânduiala tradiţională din sânul comunităţilor saşilor transilvăneni. În centrul atenţiei se află, aici, relaţiile de vecinătate. Vecinătăţile au ocupat un loc central prin funcţia lor de instituţie proto-democratică a protecţiei sociale, ajutorului reciproc şi asigurării ordinii publice în localităţile săseşti din Transilvania; frăţiile – de feciori sau de fete (Bruder- und Schwesterschaften) -, ritualurile acestora şi rolul lor în sânul comunitatăţii săseşti transilvănene sunt exemplificate în acest spaţiu tematic.

Pornind de la imaginea unei piramide a poziţiilor sociale, sala învecinată prezintă ordinea tradiţională a ierarhiilor în cadrul societăţii transilvănene, de la ţărănime şi până la principe. În completarea acesteia se înscrie înscenarea unei pieţe istorice, care oglindeşte în mod exemplar intercorelaţia relaţiilor interetnice la nivel economic şi cultural. O staţie media prezintă multiplele porturi populare din regiune, precum şi semnificaţia practică a acestora în viaţă şi societate.

Încăperile a căror tematică reflectă viaţa rurală şi urbană prezintă instantanee ale culturii locuirii şi ale comportamentului de reprezentare socială la oraş şi la ţară. În sala „Viaţa însoţită de biserică / Arta sacrală“ („Kirchlich begleitetes Leben/Sakrale Kunst“) sunt expuse obiecte de artă sacrală datând dintr-o perioadă cuprinsă între Evul Mediu târziu şi secolul al XIX-lea. Vizitatorii interesaţi au la dispoziţie o staţie media care le oferă informaţii despre bisericile fortificate tipice pentru Transilvania. De asemenea, sala respectivă reflectă şi rolul bisericii în viaţa cotidiană.

Spaţiul expoziţional „Copilărie şi şcoală“ („Kindheit und Schule“), reamenajat în anul 2006, urmăreşte rolul şcolii în spiritul păstrării identiăţii saşilor din Transilvania, precum şi rolul copilului în societatea transilvăneană. În plus, el oferă o imagine a sistemului şcolar săsesc din Transilvania, iniţiat încă la mijlocul secolului al XVI-lea de către reformatorul Johannes Honterus, precum şi a instituţiei exemplare, introduse de către acesta, în sensul unui transfer de responsabilitatae asupra elevilor, bazat pe idealuri umaniste, în cadrul aşa-numitelor organizaţii “Coetus”.

Domeniul „Patrie veche, patrie nouă“ („Alte Heimat, neue Heimat“) abordează termenul de patrie pe fundalul migraţiei saşilor transilvăneni după 1945.

Etajul superior al muzeului este rezervat artelor decorative (lucrări de orfevrărie, cositoare artistice, ceramică şi sticlă). O altă încăpere prezintă arta textilă. În cabinetul de grafică (Grafik-Kabinett) se află expusă o selecţie a bogatului fond de gravuri a muzeului. Importanta colecţie de picturi a casei poate fi expusă doar în parte. Ea este prezentată publicului îndeosebi în expoziţii temporare.