Istorie

70-44 î.H.
Burebista crează prima formaţiune statală dacică.

106-271 d.H.
Transilvania este parte a Imperiului Roman (Provincia Dacia).

Sec. III – VI
Transilvania este ocupată de goţi, huni, gepizi şi avari.

A doua jumătate a sec. al VII-lea
Triburi slave se stabilesc în Transilvania.

Sec. X – XII
Transilvania este treptat încorporată Regatului Ungariei.

1141 – 1162
În timpul domniei regelui Géza al II-ea se stabilesc în Transilvania colonişti germani, cu precădere franci de pe Rin şi de pe afluentul acestuia, Mosela.

1211 – 1225
În regiunea Braşovului Ordinul Cavalerilor Teutoni ridică cetăţi şi întemeiază aşezări săteşti.

1224
“Bula de aur” (“Goldener Freibrief” sau “Andreanum”), emisă pentru coloniştii nou sosiţi (hospites) confirmă autonomia teritorială a aşezărilor acestora.

1241/42, 1285
Invazii ale mongolilor în Transilvania

1376
Cel mai vechi statut al breslelor pentru cele Şapte Scaune, care s-a păstrat

1395
Prima invazie a otomanilor

1437/38
Răscoala ţăranilor de pe domeniile comitatelor; prima uniune a „naţiunilor“ privilegiate (nobilimea, secuii, saşii); mare invazie otomană, distrugerea oraşului Sebeş

1486
Regele Matei Corvin confirmă unitatea tuturor saşilor (Universitas Saxonum) pe teritoriul “Pământului Crăiesc”. Originea numelui de „saşi“ („Sachsen“/saxones) atribuită coloniştilor germani este rezultatul denumirii încetăţenite în cancelaria aulică ungară începând din Evul Mediu.

1526
Bătălia de la Mohács; otomanii cuceresc Câmpia Panonică

1542
Dieta transilvană recunoaşte supremaţia stăpânirii otomane.

1543
Johannes Honterus publică la Braşov regulamentul său şcolar intitulat „Constitutio Scholae Coronensis“ şi „Reformarea bisericii în Braşov, precum şi pe întreg teritoriul Ţării Bârsei“ („Die Reformation der Kirche in Kronstadt und der gesamten Burzenländer Provinz“); Introducerea slujbei religioase ţinute în limba maternă (germană, maghiară) în Braşov.

1544
Prima atestare documentară a unei şcoli de fete în Braşov

1547
„Regulamentul bisericesc al tuturor germanilor din Transilvania“ („Kirchenordnung aller Deutschen in Sybembürgen“); drept consecinţă saşii trec la confesiunea luterană (1550).

1557 – 1568
Transpunerea în practică a unei toleranţe religioase modificate în Transilvania

1583
Adoptarea normelor de drept (Eigen-Landrecht) ale saşilor transilvăneni, care vor rămâne valabile până la introducerea Codului civil general austriac (1853).

1593 – 1606
„Războiul cel Lung“ cu otomanii: Împăratul Rudolf al II-lea de Habsburg încearcă în zadar să câştige Transilvania; distrugeri, epidemii şi foamete; Mihai Viteazul, voievodul Ţării Româneşti, ocupă Transilvania.

1613 – 1629
Perioadă de pace sub domnia principelui Gabriel Bethlen

1657 – 1663
Pustiirea ţării din cauza disputelor legate de tron, în care se amestecă otomanii şi Habsburgii

1688
Principele şi “stările” privilegiate din Transilvania recunosc autoritatea împăratului Leopold I.

1691
După decesul principelui Mihály Apafi, împăratul Leopold I poartă şi titlul de principe al Transilvaniei şi recunoaşte legislaţia ţării, inclusiv reglementările privind toleranţa religioasă – „Diploma Leopoldină“.

1697
Constituirea Bisericii Române Unite în Transilvania (Unirea cu Roma)

1734
Primii credincioşi evanghelici (luterani) din Austria sunt strămutaţi forţat în Transilvania.

1751
Cancelaria Aulică Transilvană din Viena preia administrarea Transilvaniei.

1765
Transilvania devine Mare Principat.

1791
„Supplex Libellus Valachorum“, memoriu al românilor din Transilvania adresat împăratului Leopold al II-lea, prin care aceştia revendică drepturi egale şi locuri în Dieta transilvană.

1848/49
Revoluţia din martie; uniune temporară a principatului Transilvaniei cu Ungaria; război civil, românii şi saşii sunt de partea Habsburgilor; desfiinţarea iobăgiei.

1867
Constituirea dublei monarhii austro-ungare; Transilvania nu mai este Ducat al Coroanei, ci parte a jumătăţii ungare a Imperiului Austro-Ungar.

1876
Este desfiinţat vechiul sistem de administraţie a “Pământului Craiesc”, cuprinzând cele Şapte Scaune săseşti; in consecvenţă provincia primeşte o nouă împărţire administrativă.

După cca.1879
Măsuri de maghiarizare, începutul unor tensiuni deschise între naţionalităţi

1892
Memorandum al românilor din Transilvania adresat împăratului Franz Joseph I, cuprinzând revendicări privind încetarea tendinţelor de maghiarizare şi acordarea de drepturi egale, românii reprezentând populaţia cea mai numeroasă

1918
Prăbuşirea Austro-Ungariei; la Alba Iulia românii decid unirea Transilvaniei cu România şi asigură minorităţile că le vor acorda drepturi.

1919
Declaraţia de aderare şi susţinere a Unirii de la Mediaş adoptată de saşi, înfiinţarea Uniunii Germanilor din România

1923
Constituţia României Mari; drepturile minorităţilor nu sunt cuprinse

1940
În virtutea celui de-al Doilea Arbitraj de la Viena Transilvania de Nord devine parte a Ungariei; dictatură militară fascistă sub mareşalul Ion Antonescu.

1941-1944
România participă ca aliat al Germaniei hitleriste la războiul împotriva Uniunii Sovietice.

1944
23 august: România iese din alianţa cu Germania şi declară război aliatului de până atunci; 6 – 19 septembrie: evacuarea saşilor din Transilvania de Nord şi din câteva sate din centrul Transilvaniei; acţiuni de internare în Transilvania de Sud

1945
11 ianuarie declanşează deportarea germanilor la muncă silnică în Uniunea Sovietică; 23 martie are loc a doua reformă agrară, reprezentând exproprierea totală a ţăranilor germani; 8/9 mai marchează starea de armistiţiu în întreaga Europă

1950
Etnicii germani din România îşi redobândesc dreptul de vot.

1952-1968
„Regiunea Autonomă Maghiară“ în zonele locuite de secui (Székelyföld)

1956
Germanilor li se restituie casele şi gospodăriile.

1967
Relaţii diplomatice între Republica Federală Germania şi România.

După 1978
Accelerarea procesului de emigrare a germanilor în cadrul acţiunii de reîntregire a familiilor

1989
Căderea dictatorului Ceauşescu; sfârşitul dominaţiei unipartinice a partidului comunist; înfiinţarea Forumului Democrat al Germanilor din România

1996
Bisericii Evanghelice C. A. îi aparţin 17.867 suflete; în 1978 erau încă 166.100; Tratatul de bază dintre România şi Ungaria, recunoaşterea reciprocă a graniţelor de stat şi a drepturilor minorităţii maghiare din România

2007
România aderă la Uniunea Europeană; Sibiul este capitala culturală a Europei.